30 mai 2018

Dragul meu copil,


iti scriu povestea asta cu ceva timp inainte ca tu sa te nasti sau macar sa stiu ca vei aparea vreodata in viata mea. iti scriu pentru ca, indiferent de momentul cand vei alege sa vii, as vrea sa invat sa fiu mama ta. as vrea sa nu uit ca, si inainte ca tu sa apari, viata mea era una frumoasa si fericita.
am invatat sa o fac astfel si poate intr-o zi o sa iti povestesc cat de greu am ajuns aici. aici unde imi sunt completa. eu mie. unde am invatat sa imi fie bine cu mine, de una singura, pentru a sti cum sa imi fie bine in doi, iar apoi cu tine. astern aici niste ganduri, pe care o sa ti le citesc ca o poveste de noapte buna cand inca nu o sa imi poti pronunta numele corect.

1. tu o sa te nasti dintr-o mare dragoste. dintr-o poveste de dragoste cum o sa citesti in cartile sud-americane cand o sa te faci mai mare. indiferent ce se va intampla cu povestea asta, cel mai frumos lucru care o sa ramana dupa ea, vei fi tu. uneori povestile de dragoste nu sunt facute sa dureze o vesnicie, de altfel o sa vezi ca din ce in ce mai putine sunt pentru totdeauna. indiferent de final, tu vei fi un copil dorit. chiar daca vei aparea intamplator, venirea ta va fi motiv de bucurie. 

2. o familie este compusa din cel putin doi membri. este posibil ca atunci cand tu o sa apari, familia noastra sa aiba trei, adica tatal tau sa fie langa tine. daca o sa fiu doar eu, o sa te iubesc cat pentru amandoi la un loc. daca la un moment dat vom ramane doar noi, singura mea grija va fi ca tu sa nu uiti cat de iubit esti. si atat. parintii singuri sunt eroii din benzile desenate pe care o sa le citesti tu cand o sa mai cresti putin, doar ca pelerina o tin ascunsa in dulap. tu nu ajungi inca la sertarul ala, esti prea mic. crede-ma pe cuvant.

3. nu stiu si nici nu vreau sa fiu o mama perfecta. o sa citesc cateva carti, o sa fac intotdeauna ceea ce consider ca e mai bine pentru tine, dar crede-ma ca e greu sa fiu mama ta. as vrea sa invatam cum sa ne fie bine impreuna, si daca vreodata o sa ti se para ca gresesc, poate chiar asa o sa fie. 

4. tin minte o vorba de cand eram mica: exista un singur copil frumos pe lume si fiecare mama il are. asa este. pentru mine o sa fii un copil frumos, indiferent de cum o sa arati. la o anumita varsta o sa ti se para ca esti cel mai urat, nu o sa ma crezi si nici nu o sa intelegi ca nu e asa. o sa iti porti “uratenia” fizica ca pe o corvoada, o sa te macine si o sa te frustreze o vreme. eu o sa fiu acolo langa tine sa iti demonstrez ca ai o multime de calitati, si ca farmecul este singurul care ne face diferiti si speciali. si farmec nu au doar oamenii frumosi fizic. o sa iti spun multe povesti, pentru ca doar asta stiu sa fac mai bine. si o sa iti povestesc despre mine, despre cum am crescut intr-un bloc plin de fete, unde majoritatea erau mici de inaltime, frumoase ca niste papusi, un grup de randunele aliniate pe aceeasi creanga de copac. imagineaza-ti in acest grup cum arata o pasare flamingo. aia eram eu. nu am putut niciodata sa stau pe creanga aia de copac, si mi-a luat multi ani sa invat ca a fi diferit nu inseamna a fi mai bun sau mai rau. poate unii copii vor face glume pe seama ta, as vrea insa sa nu faci tu glume pe seama altora. 

5. iubeste. mult, intens, cu tot sufletul. indiferent pe cine o sa iubesti. exista multe feluri de dragoste, iar tu o sa le descoperi pe parcursul vietii, diferit la fiecare varsta. bucura-te ca iubesti si nu uita ca ti-am spus candva despre povestile care nu dureaza o vesnicie. si eu am trait povesti limitate in timp si spatiu, dar le-am trait pentru mine, pentru ca in momentul respectiv, felul ala de a iubi ma facea fericita. chiar daca a durat o noapte, luni de zile sau ani, dintr-o astfel de poveste te-ai nascut si tu. iar toate celelalte au pregatit venirea ta. 

6. iubirile sunt de multe feluri, nu judeca niciodata un om pentru modul in care alege sa o faca. si mai ales nu-l judeca dupa persoana pe care a ales sa o iubeasca. te vei indragosti de un barbat sau de o femeie, iar eu o sa fiu pregatita sa ma bucur doar de bucuria ta. 

7. de fapt, nu judeca un om niciodata pentru ca nu ii cunosti povestea. cu totii avem o poveste. unii o traim deschis, in fata tuturor, altii departe de ochii celorlalti. 

8. copiii nu sunt rai, dar din pacate oamenii vor fi. te vor dezamagi multi, mai ales dintre cei pe care ii iubesti. cei pe care ai ales sa ii iubesti o noapte, cateva luni sau ani. ii vei ierta mai tarziu si iti vei da seama de rostul fiecarei povesti din viata ta. vei plange mult, nu vei intelege de ce au plecat, dar mai tarziu o sa le multumesti pentru asta. vei invata mai multe de unul singur, decat ai fi facut-o langa un om nepotrivit. crede-ma pe cuvant si cu asta. 

9. singurul lucru pe care imi doresc sa te invat este sa ai incredere in tine. atat.

10. vreau sa fii un copil fericit, dar imi doresc ca cel mai bun exemplu de fericire sa fiu eu. inainte de venirea ta, am descoperit lucrurile care imi plac si ma fac fericita. nu o sa renunt la ele, indiferent daca le voi acorda mai putin timp. 

11. cel mai frumos lucru pe care il poti face pentru tine este sa ai pasiuni. descopera ce iti place si fa lucrul ala chiar daca iti va consuma tot timpul si banii. eu am descoperit ca fericirea mea se gaseste la drum lung, de aceea vom fi mult timp impreuna de colo, colo. lumea ta mica va deveni din ce in ce mai mare, pana cand nu o sa o mai poti cuprinde cu bratele de copil. iar eu vreau sa o cuprindem impreuna atata timp cat imi vei permite asta. dupa aceea o sa o descoperi singur si iti vei alege locul unde sa ramai. iar daca nu ti se pare ca esti in locul potrivit, mai cauta-l inca o data. si inca o data. si tot asa. cauta mult, fii curios, descopera, bucura-te!

12. nu toti copiii sunt buni la scoala, asa cum nu toti copiii sunt buni la sport. daca nu iti place sa inoti, important este ca ai incercat. daca nu iti place algebra, poate esti talentat la desen, sau la muzica, sau la orice o sa iti placa sa faci cu tot dragul. daca o sa te intreb vreodata de ce ai luat sapte la teza la mate si popescu a luat zece, de ce el poate si tu nu, adu-mi aminte ca ani de zile ma uitam la tabla pe care profesorul berbecel scria problemele de matematica, si nu intelegeam nimic. adu-mi aminte ca atunci cand toti copiii erau cu mainile sus, eu imi lasam gatul de pasare flamingo cat mai jos sa nu ma vada, si tot pe mine ma scotea la tabla. adu-mi aminte cat mi-a placut limba romana, sa citesc, sa scriu, si cum am renuntat la un vis doar pentru ca am crezut ca toti trebuie sa fim la fel. poate talentul tau va fi sa vezi frumusetea din jur, sa crezi ca toti oamenii sunt buni, sau sa spui povesti. trebuie sa semeni si cu mine, nu puteai sa fii perfect. 

13. daca ma auzi la o masa cu multe persoane vorbind numai despre tine, trage-ma de maneca si fa-ma de ras. stiu ca toti copiii spun cuvinte, poezioare, cantecele, fac pipi, caca, chiar daca mie o sa mi se para lucrurile astea speciale pentru ca le faci tu. sper sa nu uit la cate mese am fost inainte sa apari tu, unde oamenii  vorbeau doar despre copiii lor, in timp ce noi ceilalti ne uitam nedumeriti unii la altii, ca o specie aparte care nu intelege taina de a fi parinte. o sa fiu mandra de tine si poate uneori o sa te laud excesiv, dar ajuta-ma sa nu fiu ridicola si lasa-ma sa am ce povesti si despre mine. pentru ca inainte sa fii tu, am fost eu, cu bune si cu rele. 

14. ti-am zis ca voi citi carti, dar nu o sa detin secretul tuturor lucrurilor din lume. posibil sa dormi in patut, sau in camera ta, iar asta nu va insemna ca nu voi fi o mama buna, sau ca nu am citit cartile potrivite. fiecare copil are nevoi diferite si nicio mama din lume nu detine secretul pentru cresterea copilului unei alte mame. desi probabil multe isi vor da cu parerea. 

15. ti-am spus ca vei creste cu povesti si as vrea sa ti-o spun pe cea mai frumoasa dintre ele. 
parintii mei lucrau impreuna la aceeasi fabrica, in ture diferite, si lucrau asa pentru ca dimineata pleca unul dintre ei cu mine in brate, infofolita intr-o patura, cu autobuzul, ma lasa la portar, iesea imediat din tura celalalt si ma lua inapoi acasa cu un alt autobuz. iarna, vara, 25 km dus-intors cu autobuzul. cand am ajuns in scoala generala si puteam sa raman acasa singura pana se intorcea celalalt, mama mi-a povestit ca la fabrica vine o doamna cu fetita ei. ca, desi nu este voie sa aduci copii, ea o pune intr-un sac, o arunca peste gard si sta acolo toata ziua ca nu are unde sa o lase. rodica o chema. mi-a mai spus ca daca stau cuminte in casa, singura, poate ma suna rodica intr-o zi pe telefonul fix si pot sa vorbesc cu ea. ani de zile am stat singura in casa, vorbind cu rodica la telefon, ii spuneam povesti, ii cantam, ea imi spunea mai mereu aceleasi poezii, dar pe mine ma punea sa invat altele noi, eu invatam pentru ea, ii povesteam vrute si nevrute, pana venea tata acasa si uitam apoi de ea. ii stiam doar vocea, o voce de copil mai mare, blanda, calda, vocea ei care ma linistea cand ramaneam singura acasa. intr-o zi eram cu mama prin oras si imi arata pe partea cealalta a strazii o fetita superba, blonda, cu doua codite prinse cu funde, parul cret, intr-o rochita rosie cu buline albe. 
o vezi? ma intreaba mama. 
ea e rodica. 
i-am facut cu mana degeaba, nu m-a vazut, dar avea acum si un chip in mintea mea si mult timp am asociat-o cu imaginea ingerului din iconita pe care mama mi-o pusese in penar. au trecut anii, am uitat de rodica, dar mi-am amintit de ea cand eram cu mama la bucatarie, probabil deja in ultimii ani de liceu. am intrebat-o din senin oare ce s-a ales de rodica, ce o fi facut dupa ce nu a mai carat-o mama ei cu sacul la fabrica, cine a avut grija de ea. dintr-o data, in bucataria noastra de la etajul 3, am auzit vocea rodicai, blanda, de copil. era vocea mamei, care ani de zile, inventase o poveste cu o fetita blonda, doar ca sa imi tina mie in casa de urat. am plans mult amandoua si inca mai plang cand imi aduc aminte.

16. vreau sa traiesc in continuare povesti, iar atunci cand vei veni pe lume, o sa le inventez pe cele mai frumoase pentru tine. pana cand o sa inveti sa le traiesti pe ale tale.