vineri am plecat spre casa ingandurata si coplesita de tot ceea ce s-a intamplat peste zi. cand si-a strans toate lucrurile si a inchis usa biroului dupa aproape 3 ani pe care i-am petrecut impreuna acolo, am stiut exact ce era in sufletul lui. pentru ca si eu traiam aceleasi emotii. am trecut impreuna prin nenumarate intamplari, m-a vazut plangand, m-a ascultat povestind aceleasi nimicuri iar si iar, m-a incurajat sa merg mai departe, atunci cand cautam sa ma agat de orice bucurie marunta ca sa ma trezesc din pat dimineata.
20 septembrie 2015
11 septembrie 2015
cat dureaza dragostea la bloc?
prin 2010 se mutasera in apartamentul cu patru camere de langa mine. imi placea de ei ca ma salutau mereu cand ne intalneam pe coridor, ba mai mult, zambeau cand faceau asta. lucru din ce in ce mai rar in multimea de fete acrite cu care ma intalneam pe strada, la birou sau in scarile de bloc. un cuplu armonios din punct de vedere fizic, desi pe tocuri ea mi se parea putin mai inalta ca el. se tineau mereu de mana si uneori ma uitam pe vizor atunci cand le auzeam vocea, ca sa ii surprind sarutandu-se inainte sa intre in casa. erau la inceputul relatiei.
5 septembrie 2015
Povesti de cearsaf
sambata dimineata pe plaja. Feed on love, Daye Jack pe fundal. genul ala de zi in care nu se intampla nimic, dar de care ma bucur la umbra palariei de soare. sunt ultimele zile de vacanta, o vacanta ca o poveste din cartile pe care le-am citit vara asta.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)