Miruna, 29 de
ani, absolventa a unei universitati cu profil filologic, pr manager
satena, mica de
statura, tunsa french, cu ochi mari, zambet molipsitor, dantura impecabila. solara,
plina de energie, visatoare, pasionata de gatit. combinatia perfecta intre o femeie
seducatoare, dezinvolta si o copila sfioasa, naiva.
unic copil, cu parinti care au sustinut-o in deciziile pe care le-a luat. chiar si atunci cand tatal ar fi vrut sa il urmeze profesional si sa devina avocat. nici acum nu intelege cu ce se “mananca” relatiile astea publice. e fericit ca o stie pe ea implinita. mama contabila, fire boema, citeste Arta simplitatii si mananca in weekend macarons la un bistro cochet din oras. am uitat sa specific ca locuieste in provincie, dar viziteaza destul de des capitala, fie in interes profesional, fie de sarbatori sa isi revada niste rude mai indepartate. mama o insoteste uneori ca sa se plimbe prin Herastrau si sa manance o prajitura la Capsa.
Miruna a fost
foarte indragostita de liviu, ba chiar au fost logoditi vreo 5 ani. s-au
despartit acum cateva luni si suspina in fiecare zi dupa el. asculta Norah Jones si experimenta chestii noi intr-ale gatitului – farfurii cu fructe
colorate se tranformau in salata cu coniac din ala bun primit de tata-avocat
sau pastele deveneau intr-o clipa apetisante cu tartufo pe deasupra. insa miruna
are un zambet superb si e o fata desteapta. era de asteptat sa se
indragosteasca din nou. l-a cunoscut pe cristi si la 2 luni dupa, isi imbratisa
familia si se muta la el. tocmai la roma. se iubesc ca doi copii, se plimba din
amsterdam in thailanda si de la barcelona tocmai in tokio. gatesc deja specialitati
japoneze impreuna si el e maestru in supa thai. sunt prezenti pe la toate
vernisajele importante din oras, se plimba cu bicicletele si se saruta des.
m-am intalnit intamplator cu ea pe strada, venise in tara de sarbatori. ma pregateam sa o salut entuziasmata cand...trece pe langa mine fara sa imi arunce o privire. in clipa urmatoare am realizat ca de fapt...nu ne-am cunoscut niciodata. mi-a cerut demult prietenia
pe facebook ("a cere prietenia" - ce amuzant suna). mi-a placut ca avea urechi de minnie mouse si zambea cu pofta. am aflat povestea vietii ei din pozele pe care le-a postat de-a lungul timpului. ce senzatie
ciudata, sa ai 397 de prieteni dintre care 12 sa iti fie apropiati, cu 6 sa fi vorbit in ultimele zile si doar pe trei dintre ei sa ii poti suna la 2 am cand nu si-a facut inca melatonina efectul. :) dar toti avem impresia ca ne cunoastem intre noi, doar ne avem in "lista de prieteni". #viatabatefacebook
poza arhiva personala #foxinsocks
poza arhiva personala #foxinsocks